Nu \u015ftiu ce mi-a venit de la o vreme s\u0103-mi plac\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eendr\u0103gostindu-m\u0103 \u00een prealabil, literatura de anticipa\u0163ie. N-am s-o numesc deloc S.F. A\u015fa prea ar suna ca titulatura unei institu\u0163ii pe care de fapt n-o cunosc: rece \u015fi distant\u0103 cu to\u0163i adoratorii ei, exact cum \u015fi sunt institu\u0163iile \u00een realitate.<\/p>\n
Ziceam c\u0103 nu \u015ftiu ce m-a apucat, dintr-o dat\u0103, \u00eentins\u0103 pe lungimea unui timp chiar mai scurt de o lun\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eenamorez de literatura de anticipa\u0163ie.<\/p>\n
Bine\u00een\u0163eles c\u0103 mi-am g\u0103sit, aproape imediat, explica\u0163iile de care aveam nevoie s\u0103 m\u0103 pot afunda \u015fi mai tare \u00een cea mai nou\u0103 infatuare a mea, \u00eens\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 sunt \u015fi \u00een \u00eentregime reale.<\/p>\n
\u00cen prima<\/em> instan\u0163\u0103, am crezut, f\u0103r\u0103 dubiile ajut\u0103toare omniprezente, c\u0103 mi se trage de la dor: pricep\u00e2ndu-m\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t la fic\u0163iune, am b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 mi-a lipsit partea ei mai \u015ftiin\u0163ific\u0103, dar \u015fi, precis \u00een virtutea \u015ftiin\u0163ificit\u0103\u0163ii sale auto-asumate, jum\u0103tatea ei mai fic\u0163ional\u0103. \u015ei, f\u0103c\u00e2ndu-mi-se un dor brusc de ea, cu toate c\u0103 o ignorasem cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 toat\u0103 via\u0163a, m-am g\u00e2ndit s\u0103 \u00eencep, \u00eencetul cu \u00eencetul, s-o explorez activ, nu pasiv, \u015fi s\u0103 scriu, din aceea\u015fi dat\u0103 practic emotiv\u0103, nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t un roman \u00eentreg despre o planet\u0103 mai special\u0103, unde timpul, \u015fi el, e mai special \u015fi pe suprafa\u0163a c\u0103reia totul trebuie s\u0103 fie mai special… \u00cenc\u0103 m\u0103 aflu \u00een plin dor S.F. (ce ur\u00e2t sun\u0103, nu?) \u015fi, ambalat cum mai sunt, continui s\u0103 sper c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, voi scrie acest roman de literatur\u0103 de anticipa\u0163ie emotiv\u0103 \u015fi, c\u00e2nd va fi gata, m\u0103 va ajuta \u015fi pe mine s\u0103 devin mai special ca tot ce voi fi pus \u00een el (nu mai \u00eenchei cu acelea\u015fi puncte de suspensie: deja ar fi penibil).<\/p>\n \u00cen a doua instan\u0163\u0103<\/em>, am avut impresia c\u0103 e din cauza plictiselii din vacan\u0163a de iarn\u0103. C\u00e2nd m-am aruncat, ostenit, derutat, debusolat \u015fi ogoit, \u00een bra\u0163ele ei ciclic escatologice, luasem hot\u0103r\u00e2rea nestr\u0103mutat\u0103 de a nu citi nimic \u015fi de a nu scrie nimic p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul ei. Eram at\u00e2t de terminat, \u00eenc\u00e2t voiam chiar \u015fi s\u0103 uit cum se \u00eentoarce o pagin\u0103 citit\u0103 sau scris\u0103. Nu-mi mai doream dec\u00e2t o pauz\u0103 absolut\u0103 \u015fi vidat\u0103 cum trebuie de orice activitate intelectual\u0103. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce zilele treceau, \u015fi eu \u00eencepeam, d\u00e2nd semne din ce \u00een ce mai \u00eencurajatoare, s\u0103-mi revin \u015fi s\u0103 nu mai fiu ostenit, derutat, debusolat \u015fi ogoit. \u015ei, \u00een plin proces de \u00eentremare, ocup\u00e2ndu-m\u0103 doar cu propria refacere, nu mai puteam de plictiseal\u0103. \u015ei, c\u00e2nd stenahoria generalizat\u0103 a vacan\u0163ei de iarn\u0103 nu mai avea mult s\u0103 m\u0103 subjuge complet \u015fi s\u0103 m\u0103 transforme \u00een sclavul ei \u00een \u00eentregime vid, am g\u0103sit, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, o carte de povestiri de anticipa\u0163ie: f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau prea bine seama ce fac, amor\u0163it cum eram de at\u00e2ta odihn\u0103 ingurgitat\u0103, am pus m\u00e2na pe ea \u015fi am deschis-o la o poveste cu totul \u015fi cu totul absurd\u0103, \u00eenc\u00e2t putea nici s\u0103 nu fie de anticipa\u0163ie dac\u0103 i-ar fi lipsit pu\u0163inele fragmente mai tehnice, despre imposibilitatea complex\u0103 a simplit\u0103\u0163ii. Am citit-o pe ner\u0103suflate \u015fi, gra\u0163ie ei, nu numai c\u0103 m-am mai eliberat un pic de complexul de plictiseal\u0103 \u00een care m\u0103 fixasem de bun\u0103 voie, dar am aflat \u015fi despre probabil cea mai celebr\u0103 fars\u0103 anti-postmodernist\u0103 din istoria, \u00een derulare prezumtiv\u0103, a postmodernismului.<\/p>\n \u00cen a treia instan\u0163\u0103<\/em>, m-am g\u00e2ndit c\u0103, iat\u0103, oric\u00e2t de mult am \u0163inut s\u0103 reu\u015fesc, tot n-am fost \u00een vreo stare mai ac\u0103t\u0103rii s\u0103 scap din mrejele S.F. (da, chiar sun\u0103 ur\u00e2t!) ale crizei mele subit sentimentale. Cum niciuna dintre explica\u0163iile pe care mi le oferisem, indiferent de c\u00e2t de \u201enevinovat\u201d m\u0103 scoteau \u00een fa\u0163a paraxinei mele digresiuni emo\u0163ionale, nu puteau fi acceptate de ce \u00eencepusem s\u0103 simt, din aceea\u015fi deja veche dat\u0103, pentru literatura de anticipa\u0163ie, m-am g\u00e2ndit c\u0103 adev\u0103rata cauz\u0103 a noii mele pasiuni trebuie s\u0103 fie cu totul alta: \u00een primul r\u00e2nd, ar trebui s\u0103 m\u0103 \u00eenvinov\u0103\u0163easc\u0103, pe c\u00e2t posibil, pentru sl\u0103biciunea mea prezent\u0103 \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, n-ar mai trebui s\u0103 fie de natur\u0103 subiectiv\u0103 (dor, plictiseal\u0103), ci, dimpotriv\u0103, s-ar cuveni s\u0103 fie una pur logic\u0103. \u00cens\u0103, \u00een ciuda concentr\u0103rii maxime \u015fi a efortului intelectual masiv, care m\u0103 scosese definitiv \u015fi din zona de plictis indus de vacan\u0163\u0103, \u015fi din miezul dorului S.F. (oare ar putea suna mai ur\u00e2t \u015fi de at\u00e2t?), niciuna, alta, nu mi-a venit \u00een minte. Logica p\u0103rea s\u0103 fi fost compromis\u0103 \u00een totalitate de subiectivism. \u015ei, ce era \u015fi mai grav, biruitorul subiectivism nici nu era complet sentimental (nicic\u00e2nd n-ar putea fi punctele de suspensie mai binevenite, dar \u015fi binemeritate, dec\u00e2t \u00een continuare)… C\u00e2nd eram aproape gata s\u0103 renun\u0163 \u015fi s\u0103 cred, l\u0103murindu-m\u0103 singur, c\u0103 dragostea mea pentru literatura de anticipa\u0163ie fusese pricinuit\u0103 de vreo toan\u0103 ce pur \u015fi simplu \u00eemi sl\u0103bise, momentan, vigilen\u0163a, am avut, dar nu din aceea\u015fi dat\u0103 emo\u0163ional\u0103, o epifanie de-un formalism \u00eenduio\u015f\u0103tor: m\u0103 aprinsesem at\u00e2t de tare \u015fi, aparent, at\u00e2t de iremediabil, pentru c\u0103 mi-a fost practic imposibil s\u0103 \u00een\u0163eleg ceva din \u015ftiin\u0163a pe care o auto-asumase ca parte integrant\u0103, de\u015fi numai pe jum\u0103tate, a naturii sale. \u015etiam deja c\u0103 eu eram singurul vinovat pentru e\u015fecul de propor\u0163ii intelectuale pe care \u00eel \u00eenregistrasem. La fel de bine \u015ftiam \u015fi c\u0103 totul e perfect explicabil \u00een cei mai logici termeni \u00een existen\u0163\u0103. M\u0103 \u00eendr\u0103gostisem de literatura de anticipa\u0163ie pentru c\u0103 nu pricepusem o iot\u0103 din \u015ftiin\u0163a sa: \u015fi, \u00eendr\u0103gostindu-m\u0103 a\u015fa de ea, am \u00eencercat s\u0103-mi acop\u0103r neputin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice \u00een dorul explorator de tipul s\u0103u de fic\u0163iune, dar \u015fi \u00een complexul de plictiseal\u0103 de care m-a salvat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nu \u015ftiu ce mi-a venit de la o vreme s\u0103-mi plac\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eendr\u0103gostindu-m\u0103 \u00een prealabil, literatura de anticipa\u0163ie. N-am s-o numesc deloc S.F. A\u015fa prea ar suna ca titulatura unei institu\u0163ii pe care de fapt n-o cunosc: rece \u015fi distant\u0103 cu to\u0163i adoratorii ei, exact cum \u015fi sunt institu\u0163iile \u00een realitate.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[295],"tags":[301,196],"class_list":["post-1009","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-jurnal-eidotomic","tag-jurnal-eidotomic","tag-patrick-calinescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1009"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1009\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1018,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1009\/revisions\/1018"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}