{"id":1093,"date":"2010-10-13T21:29:29","date_gmt":"2010-10-13T18:29:29","guid":{"rendered":"http:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/?p=1093"},"modified":"2010-10-13T21:30:17","modified_gmt":"2010-10-13T18:30:17","slug":"%e2%80%9ece-i-in-gusa-si-n-capusa%e2%80%9d-o-analiza-a-antropomorfimului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/?p=1093","title":{"rendered":"\u201eCe-i \u00een gu\u015f\u0103, \u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103\u201d: o analiz\u0103 a antropomorfismului rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"<p>Ai observat cum sunt, \u00een general, oamenii? Mai ales cei aparent imuni sau mai pu\u0163in afecta\u0163i de misteriosul duh al progresului de tip iluminist, modern sau, dac\u0103 preferi geografiile culturalizante, occidental.<\/p>\n<p><!--more-->Cel pu\u0163in \u0103\u015ftia din urm\u0103 au devenit mai one\u015fti cu ei \u00een\u015fi\u015fi&#8230;<\/p>\n<p>Fire\u015fte, nu m\u0103 refer la onestitatea imediat\u0103, retoric socializabil\u0103, care, prima, iese la suprafa\u0163a fiin\u0163elor noastre prin tot felul de tropi civiliza\u0163ionali ca deja neb\u0103gatele \u00een seam\u0103 formule \u201eBun\u0103 ziua!\u201d, \u201eCe mai face\u0163i?\u201d, \u201eVai, dar ce amabil sunte\u0163i!\u201d \u015fi altele, multe, din acela\u015fi registru de figuri plin de metaforele tocite ale entropiei umane.<\/p>\n<p>Desigur, aveam \u00een minte un cu totul alt gen de onestitate, ontic\u0103, dac\u0103 vrei, care nu are leg\u0103tur\u0103 cu dimensiunea noastr\u0103 superficial lingvistic\u0103. Vorbeam de onestitatea mai pu\u0163in sau chiar deloc vizibil\u0103, care ne ad\u00e2nce\u015fte fiin\u0163a esen\u0163ial\u0103 cu exact distan\u0163a pe care o coboar\u0103 \u00een profunzimile sale. Este, \u00een orice caz, onestitatea paradoxal ipocrit\u0103 a omului \u00een starea lui natural\u0103, care st\u0103 \u015fi s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte sub limb\u0103: sub limba care, uneori, o p\u0103streaz\u0103 ca atare, iar, alteori, o \u00eembrac\u0103 \u00een straturi succesive de ipocrizie \u00een special lingvistic\u0103. Ei bine, \u00een virtutea unui contact at\u00e2t de \u00eendelungat cu duhul progresului, \u0103\u015ftia din occidentul cultural s-au lep\u0103dat, \u00eencet dar ferm, de aproape orice form\u0103 istoric\u0103 de ipocrizie transmisibil\u0103 \u00een special prin limb\u0103.<\/p>\n<p>Spre deosebire de ei, \u0103\u015ftilal\u0163i, noi din orientul cultural, care, istoric, am rezistat cu stoicism adev\u0103ratelor influen\u0163e metamorfice ale duhului progresului, am r\u0103mas aceia\u015fi indivizi profund bipolari \u015fi schizoizi \u015fi dihotomici \u015fi duali\u015fti. Noi, fiindc\u0103 duhul progresului a trecut, epi-dermic, peste capetele noastre, c\u0103rora nu a prea reu\u015fit s\u0103 le influen\u0163eze, prea mult, orientarea intelectual\u0103, ne-am men\u0163inut \u00een vechea noastr\u0103 onestitate imediat\u0103 \u015fi retoric socializabil\u0103. \u00cen absen\u0163a profundelor efecte ale duhului progresului asupra fiin\u0163elor noastre, n-am mai fost \u00een stare s\u0103 ne dep\u0103\u015fim obi\u015fnuitele uzan\u0163e \u015fi bune maniere \u015fi n-am mai fost \u00een stare s\u0103 devenim, \u015fi noi, one\u015fti cu noi \u00een\u015fi\u015fi \u00een sensul sub-lingvistic \u015fi supra-ontic atins, deja, de \u0103ilal\u0163i. \u00cen schimb, noi am preferat s\u0103 juc\u0103m, imuabili, \u00eentre limitele paremiologice ale zicerii <em>Ce-i \u00een gu\u015f\u0103, \u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>, c\u0103reia, de fapt, numai i-am simulat limitele civiliza\u0163ionale pe care ar fi trebuit s\u0103 le dep\u0103\u015fim \u015fi s\u0103 le trecem de cel pu\u0163in dou\u0103 secole. Astfel, predic\u00e2nd \u015fi f\u0103c\u00e2nd, imens, caz de pretinsa noastr\u0103 onestitate \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d, n-am mai fost sinceri nici fa\u0163\u0103 de ce-am g\u0103sit \u00een <em>gu\u015f\u0103<\/em>, nici fa\u0163\u0103 de ce-am g\u0103sit \u00een <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>. Am continuat s\u0103 ne min\u0163im pe noi \u00een\u015fine \u015fi n-am contenit din esen\u0163iala noastr\u0103 fire bipolar\u0103 \u015fi schizoid\u0103 \u015fi dihotomic\u0103 \u015fi dualist\u0103. Am ratat marea unificare a con\u0163inuturilor at\u00e2t din <em>gu\u015f\u0103<\/em>, c\u00e2t \u015fi din <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>. Dac\u0103 \u00eei p\u0103trundeam, \u015fi noi, duhului progresului de tip iluminist, modern sau occidental spiritul fundamental onest, am fi izbutit, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, s\u0103 \u015ftim \u015fi ce-i \u00een <em>gu\u015f\u0103<\/em>, \u015fi ce-i \u00een <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>, dar, \u00eenainte de toate, \u015fi <em>Ce-i \u00een gu\u015f\u0103, \u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>. Cum, \u00eens\u0103, nu putem trece, \u00eenc\u0103, \u00een r\u0103bojul fiin\u0163elor noastre \u015fi aceast\u0103 victorie asupr\u0103-ne, trebuie s\u0103 ne mul\u0163umim, deocamdat\u0103, s\u0103 \u015ftim fie ce-i \u00een <em>gu\u015f\u0103<\/em>, fie ce-i \u00een <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>. Pe r\u00e2nd \u015fi \u00een complet\u0103 izolare una de alta. Duhul progresului, pe de alt\u0103 parte, ne-ar fi permis s\u0103 avem o viziune juxtapus unificat\u0103 a propriei noastre onestit\u0103\u0163i: s\u0103 \u015ftim ceea ce t\u00e2njim s\u0103 cunoa\u015ftem \u015fi <em>\u00een \u00eentregime<\/em>, \u015fi <em>cu sinceritate<\/em>. F\u0103r\u0103 s\u0103 pretindem, a\u015fa cum, practic, facem \u00eentotdeauna, c\u0103 suntem at\u00e2t <em>integri<\/em>, c\u00e2t \u015fi <em>autentici<\/em>. F\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie necesar s\u0103 ne tot auzim cum ne livr\u0103m, retoric socializabil, minciuna suprem\u0103 a fiin\u0163ei noastre: \u201eVai, dar ce integri suntem!\u201d, \u201eOf, dar c\u00e2t de autentici mai putem fi!\u201d.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, nu suntem nici integri, nici autentici. Niciodat\u0103 n-am \u015ftiut nici \u00een \u00eentregime, nici cu sinceritate lucrurile pe care, \u00een fond, tot noi vrem s\u0103 le \u015ftim. Te \u00eentrebi, probabil, cum se poate una ca asta, nu? \u00ce\u0163i pui, m\u0103 g\u00e2ndesc, nenum\u0103rate \u00eentreb\u0103ri despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi. \u015etii, totu\u015fi, c\u0103 doar la una dintre \u00eentreb\u0103rile care te fr\u0103m\u00e2nt\u0103 vei \u015fi c\u0103p\u0103ta un r\u0103spuns. Dintre toate pe care, \u00een g\u00e2nd, le-ai formulat, o singur\u0103 \u00eentrebare va face, \u00een fond, leg\u0103tura \u00eentre cum sunt, \u00een general, oamenii \u015fi de ce sunt, \u00een particular, a\u015fa.<\/p>\n<p>\u00cen general, oamenii sunt exact ca noi: bipolari \u015fi schizoizi \u015fi dihotomici \u015fi duali\u015fti. \u00centr-un cuv\u00e2nt, impredictibili. Oscil\u00e2nd \u00eentre un pol \u015fi altul al <em>bipolarismului<\/em> lor \u015fi \u00eentre o schizoidie \u015fi alta a <em>schizofrenismului<\/em> lor \u015fi \u00eentre o tomie \u015fi alta a <em>dihotomismului<\/em> lor \u015fi \u00eentre o unalitate \u015fi alta a <em>dualismului<\/em> lor. Pendul\u00e2nd, haotic, de la un pol la altul \u015fi de la o schizoidie la alta \u015fi de la o tomie la alta \u015fi de la o unalitate la alta \u015fi niciodat\u0103 instal\u00e2ndu-se, definitiv, fie pe un pol, fie pe altul; fie \u00eentr-o schizoidie, fie \u00een alta; fie \u00eentr-o tomie, fie \u00een alta; fie \u00eentr-o unalitate, fie \u00een alta. Incapabili, la nivel sub-lingvistic \u015fi supra-ontic, s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103, o dat\u0103 pentru totdeauna, care dintre cei doi poli \u015fi care dintre cele dou\u0103 schizoidii \u015fi care dintre cele dou\u0103 tomii \u015fi care dintre cele dou\u0103 unalit\u0103\u0163i \u00eei convine \u015fi care nu; \u00een care se poate sim\u0163i confortabil \u015fi \u00een care nu; \u00een care se poate adapta, \u00een \u00eentregime \u015fi cu sinceritate, \u015fi \u00een care nu; care \u00eei prie\u015fte \u015fi care nu.<\/p>\n<p>\u00cen general, oamenii sunt deci a\u015fa. Atunci \u015fi occidentalii \u0103\u015ftia culturali trebuie s\u0103 fie la fel. \u00cen cel mai r\u0103u caz, trebuie s\u0103 fie <em>cam<\/em> la fel. \u00cen fond, n-au de ales: doar sunt tot oameni, nu? Oameni ca noi.<\/p>\n<p>Ei bine, nu exact. Cu siguran\u0163\u0103, sunt, \u015fi ei, oameni. Iar oameni sunt \u015fi orientalii \u0103\u015ftia culturali a c\u0103ror fiin\u0163\u0103 profund\u0103 am confiscat-o. Suntem oameni cu to\u0163ii, dar \u00een con\u0163inutul unei diferen\u0163e fundamentale. Ei au devenit, prin ac\u0163iunile repetate de antropoformare iluminist\u0103, modern\u0103 sau, dac\u0103 preferi, occidental\u0103 ale duhului progresului, one\u015fti cu ei \u00een\u015fi\u015fi. Cel pu\u0163in, mai one\u015fti cu ei \u00een\u015fi\u015fi. Noi, \u00een schimb, am ales s\u0103 nu ced\u0103m presiunilor pe care duhul progresului le-a exercitat asupra noastr\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, n-am putut s\u0103 urc\u0103m din onestitatea imediat\u0103, retoric socializabil\u0103, \u00een care ne-am blocat singuri, \u00eenspre onestitatea care st\u0103 \u015fi s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte, dincolo de lingvistic \u015fi sub limb\u0103, \u00een ad\u00e2ncul ontic al fiin\u0163elor noastre. E\u015fu\u00e2nd ascensiunea c\u0103tre interiorul nostru esen\u0163ial, am e\u015fuat \u015fi cobor\u00e2rea p\u00e2n\u0103 \u00een centrul s\u0103u. Am continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2nem suspenda\u0163i \u00een pozi\u0163ia dintre onestitatea pur lingvistic\u0103 \u015fi cea intrinsec ontic\u0103 \u00eentre ai c\u0103ror poli \u015fi schizoidii \u015fi tomii \u015fi unalit\u0103\u0163i n-am fost, niciodat\u0103, capabili s\u0103 opt\u0103m. N-am \u00eencetat s\u0103 at\u00e2rn\u0103m la mijloc de ele, pentru c\u0103 n-am fost \u00een stare nicic\u00e2nd s\u0103 stabiliz\u0103m balansul natural \u00eentre cele dou\u0103 extreme ale onestit\u0103\u0163ii. Ei, cel pu\u0163in \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, au putut s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 pendularea onestit\u0103\u0163ii \u00eentre cele dou\u0103 extreme ale sale \u015fi s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 pe care dintre ele ar prefera-o \u015fi pe care nu. Devenind, \u00een virtutea influen\u0163ei masive pe care duhul progresului a profesat-o asupra lor, one\u015fti sau mai one\u015fti cu ei \u00een\u015fi\u015fi, au ajuns mai pu\u0163in bipolari \u015fi mai pu\u0163in schizoizi \u015fi mai pu\u0163in dihotomici \u015fi mai pu\u0163in duali\u015fti dec\u00e2t sunt, \u00een general, oamenii. Noi, pe de alt\u0103 parte, n-am f\u0103cut nimic s\u0103 urm\u0103m aceea\u015fi cale a previzibilit\u0103\u0163ii. Ne place, \u00een continuare, s\u0103 jongl\u0103m cu polii propriului nostru bipolarism \u015fi cu schizoidiile propriului nostru schizofrenism \u015fi cu tomiile propriului nostru dihotomism \u015fi cu unalit\u0103\u0163ile propriului nostru dualism, pentru c\u0103, \u00een definitiv, ne displace s\u0103 fim, pe c\u00e2t ne permite natura uman\u0103, \u015fi mai previzibili, \u015fi mai stabili. Deloc n-am suporta s\u0103 fim astfel \u015fi nicidecum n-am admite s\u0103 putem deveni mai one\u015fti cu noi \u00een\u015fine ca s\u0103 ajungem, \u00eentr-un final, at\u00e2t mai pu\u0163in bipolari \u015fi mai pu\u0163in schizoizi \u015fi mai pu\u0163in dihotomici \u015fi mai pu\u0163in duali\u015fti dec\u00e2t sunt, \u00een general, oamenii, c\u00e2t \u015fi pu\u0163in mai ilumini\u015fti \u015fi pu\u0163in mai moderni \u015fi, dac\u0103 vrei, pu\u0163in mai occidentali dec\u00e2t sunt, \u00een particular, ei.<\/p>\n<p>\u00cemi p\u0103strez, intact, pesimismul. Nu cred s\u0103 ne stabilim vreodat\u0103 \u00eentr-una dintre cele dou\u0103 extreme ale onestit\u0103\u0163ii umane, pe care s\u0103 o stabiliz\u0103m \u00eenspre alegerea noastr\u0103 evident\u0103, de\u015fi, recunosc, se pare c\u0103 \u015ftim deja \u015fi ce-am alege, \u015fi cum ne-ar caracteriza op\u0163iunea noastr\u0103. \u00cen ipoteza c\u0103 nu mai e nimic de f\u0103cut \u00een ceea ce ne prive\u015fte, s\u0103 spunem, atunci, c\u0103 nu ne vine bine onestitatea sub-lingvistic\u0103 \u015fi supra-ontic\u0103, pe care suntem, de aceea, nevoi\u0163i s-o respingem ca pe ceva total str\u0103in nou\u0103. S\u0103 spunem, \u00een continuare, c\u0103 suntem ni\u015fte fiin\u0163e retoric socializabile, care prefer\u0103 integrit\u0103\u0163ii \u015fi certitudinii modelului cultural occidental imprevizibilitatea \u015fi instabilitatea modelului cultural oriental. S\u0103 nu ne oprim din ce avem de zis \u015fi s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 niciodat\u0103 nu ne-am sim\u0163i bine dac\u0103 ar trebui s\u0103 nu mai fim bipolari \u015fi schizoizi \u015fi dihotomici \u015fi duali\u015fti. Lumea trebuie s\u0103 ia aminte \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 esen\u0163a noastr\u0103 se afl\u0103 \u00een onestitatea lingvistic\u0103, \u015fi nu \u00een cea ontic\u0103. Nou\u0103 ne place <em>s\u0103 vorbim vrute \u015fi nevrute<\/em> \u015fi <em>s\u0103 d\u0103m din gur\u0103<\/em>, dar \u015fi <em>s\u0103 ne tr\u0103im traiul \u015fi s\u0103 ne m\u00e2nc\u0103m m\u0103laiul<\/em>, \u00eens\u0103 nici \u00een acela\u015fi timp, nici \u00een acela\u015fi mod. \u00centre mecanizarea onestit\u0103\u0163ii lingvistice \u015fi fina tautologizare a onestit\u0103\u0163ii ontice trebuie s\u0103 existe at\u00e2t o cezur\u0103, c\u00e2t \u015fi un decalaj. Cezura s\u0103 trimit\u0103 la fractura dintre ambii poli ai bipolarismului nostru \u015fi dintre ambele schizoidii ale schizofrenismului nostru \u015fi dintre ambele tomii alte dihotomismului nostru \u015fi dintre ambele unalit\u0103\u0163i ale dualismului nostru, iar decalajul s\u0103 trimit\u0103 la permanenta posterioritate a unuia dintre polii bipolarismului nostru fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt \u015fi la permanenta posterioritate a uneia dintre schizoidiile schizofrenismului nostru fa\u0163\u0103 de cealalt\u0103 \u015fi la permanenta posterioritate a uneia dintre tomiile dihotomismului nostru fa\u0163\u0103 de cealalt\u0103 \u015fi la permanenta posterioritate a uneia dintre unalit\u0103\u0163ile dualismului nostru fa\u0163\u0103 de cealalt\u0103. \u00centr-o eventual\u0103 \u015fi foarte improbabil\u0103 unificare a celor dou\u0103 onestit\u0103\u0163i umane \u00een noi, cezura s\u0103 arate c\u0103 niciodat\u0103 <em>ce-i \u00een gu\u015f\u0103<\/em> nu va putea fi <em>\u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>, iar decalajul s\u0103 arate c\u0103 niciodat\u0103 <em>ce-i \u00een gu\u015f\u0103, \u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103<\/em> nu vor putea fi ac\u0163iuni nici simultane, nici consecutive. \u00cen fond, confruntarea, inevitabil\u0103, cu <em>le dehors<\/em> \u00eent\u0103re\u015fte imaginea interioar\u0103 a felului nostru de-a fi: pentru noi <em>ce-i \u00een gu\u015f\u0103<\/em> nu-i niciodat\u0103 <em>\u015fi-n c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>. Unitatea lor de con\u0163inut sau de ac\u0163iune e doar o iluzie, pe care noi o contrazicem de c\u00e2te ori putem. Fiindc\u0103 asupra noastr\u0103 duhul progresului de tip iluminist, modern sau, dac\u0103 preferi geografiile culturalizante, occidental, n-a avut aproape niciun efect, \u00een <em>gu\u015f\u0103<\/em> nu vor exista niciodat\u0103 lucrurile din <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em>, iar \u00eentre <em>gu\u015f\u0103<\/em> \u015fi <em>c\u0103pu\u015f\u0103<\/em> nu va fi niciodat\u0103, cu adev\u0103rat, o sinonimie faptic\u0103. Nimic din ce vom spune nu vom \u015fi face \u015fi nimic din ce vom face nu vom \u015fi spune. De ce? Pentru c\u0103 am e\u015fuat, lamentabil, marele test al onestit\u0103\u0163ii. Onestitatea ontic\u0103 n-o putem accepta deloc, iar cea lingvistic\u0103, de\u015fi tindem \u00een mod natural \u00eenspre ea, o p\u0103str\u0103m strict ca posibilitate, \u00een limbaj, de a ne legitima imprevizibilitatea \u00een permanen\u0163\u0103 \u00eentre\u0163inut\u0103 de jocul ne\u00eentrerupt al bipolarismului nostru cu polii s\u0103i; \u015fi al schizofrenismului nostru cu schizoidiile sale; \u015fi al dihotomismului nostru cu tomiile sale; \u015fi al dualismului nostru cu unalit\u0103\u0163ile sale.<\/p>\n<p>S\u0103 nu ne sfiim, a\u015fadar, s\u0103 d\u0103m c\u0103r\u0163ile pe fa\u0163\u0103 \u00eentr-un exemplu care s\u0103 pun\u0103 oarecare lumin\u0103 pe tot ce deja am zis: dac\u0103 noi, orientalii \u0103\u015ftia culturali, \u00een a c\u0103ror majoritate rom\u00e2nii ocup\u0103 un loc majoritar, \u00eentotdeauna vorbim cu sinceritate, \u00eens\u0103 nu tr\u0103im sincer niciodat\u0103, atunci ce am putea face sau cum am putea face s\u0103 unim limba \u015fi fiin\u0163a \u00een aceea\u015fi unitate de ac\u0163iune \u015fi de con\u0163inut? Cum, oare, s\u0103 reu\u015fim s\u0103 nu mai existe nicio diferen\u0163\u0103 \u00eentre ce vorbim \u015fi cum tr\u0103im, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eenduio\u015f\u0103toarea noastr\u0103 identificare cu pravoslavnica noastr\u0103 biseric\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103, de pild\u0103, s\u0103 nu mai fie \u015fi s\u0103 nu mai constituie o perpetu\u0103 contradic\u0163ie \u00eentre pio\u015fenia noastr\u0103 lingvistic\u0103 \u015fi bestialitatea noastr\u0103 ontic\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ai observat cum sunt, \u00een general, oamenii? Mai ales cei aparent imuni sau mai pu\u0163in afecta\u0163i de misteriosul duh al progresului de tip iluminist, modern sau, dac\u0103 preferi geografiile culturalizante, occidental.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[295],"tags":[301,196],"class_list":["post-1093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-jurnal-eidotomic","tag-jurnal-eidotomic","tag-patrick-calinescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1093"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1095,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1093\/revisions\/1095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurnaleidotomic.egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}