jurnal.eidotomic

Vizualul întemeiază întreaga poezie a lui Nichita Stănescu. O întemeiază, dar o şi străbate în lung şi-n lat.

Sensul iubirii (1960) este primul volum de poezii din opera poetică antumă a lui Nichita Stănescu.

Prima ocurenţă a izotopiei vizualului în opera poetică antumă a lui Nichita Stănescu ar putea fi interpretată şi ca o simbioză a vizualului, şi ca un îndemn al vizualului: „priveşte-mi ochii” [Adolescenţă (NS: 2002, 1960, I, p. 6)]. Simbioză între acţiunea fundamentală a vizualului (privirea) şi organul central al vizualului (ochii), fără de care acţiunea fundamentală a vizualului nu ar fi posibilă. Îndemn al vizualului de a-i fi recunoscută, în senzorialul uman, preeminenţa asupra tuturor celorlalte simţuri alcătuitoare (şi cartografiatoare) de spaţii poetice întinse.

Coincidenţă sau nu, ea apare – prima ocurenţă a izotopiei vizualului în opera antumă a lui Nichita Stănescu – chiar la începutul primului volum de poezii din opera poetică antumă a lui Nichita Stănescu: Sensul iubirii (1960). Mai precis, în a doua poezie. Este o ocurenţă care deschide seria complexă a membrilor izotopiei vizualului şi care, în acelaşi timp, o închide în sinteza dintre actul – „priveşte-mi” – şi actantul – „ochii” – vizualului.

Menţinându-mă în aceeaşi linie a lecturii statistice (şi doar marginal – impresionist – critice), redau în continuare izotopiile vizualului din Sensul iubirii (1960) în ordinea în care apar ele în text.

a privi // ochi // privire // a (se) arăta // a ochi // nevăzut // orb // privelişte // a (se) vedea // a (se) privi // văz // retină // a desluşi // a (se) zări // privitor

1) „Priveşte-mi ochii” [Adolescenţă (NS: 2002, 1960, I, p. 6)]; 2) „la bolţile-i înalte cât privirea” [Adolescenţă (NS: 2002, 1960, I, p. 6)]; 3) „Nu s-a arătat nici o cometă la naşterea lui” [Internaţionala (NS: 2002, 1960, I, p. 8)]; 4) „Dacă-aş putea privi de foarte departe” [Internaţionala (NS: 2002, 1960, I, p. 8)]; 5) „aşa cum peste două sau trei zile vor privi” [Internaţionala (NS: 2002, 1960, I, p. 8)]; 6) „goneau, arătându-şi toţi dinţii!)” [Mister de băieţi (NS: 2002, 1960, I, p. 12)]; 7) „ocheşte bizonul de aer…” [Mister de băieţi (NS: 2002, 1960, I, p. 12)]; 8) „ocheşte bizonul de aer!” [Mister de băieţi (NS: 2002, 1960, I, p. 12)]; 9) „în picioare, cu ochii deschişi, de piatră” [Pe câmpul de piatră (NS: 2002, 1960, I, p. 13)]; 10) „şi priveam, clănţănind, picioarele lor paralele” [Pe câmpul de piatră (NS: 2002, 1960, I, p. 13)]; 11) „mama îşi privea bărbatul” [Scurtă baladă (NS: 2002, 1960, I, p. 14)]; 12) „cerul s-a arătat, pieziş” [Sfârşit de bombardament (NS: 2002, 1960, I, p. 16)]; 13) „lucea, când îmi mutam pe el privirea” [Pădure arsă (NS: 2002, 1960, I, p. 17)]; 14) „şi fiece privire aruncată” [Pădure arsă (NS: 2002, 1960, I, p. 17)]; 15) „Un orizont urlând şi nevăzut” [Pădure arsă (NS: 2002, 1960, I, p. 18)]; 16) „şi ochiul tău, speriat, printre case” [Când soarele viu… (NS: 2002, 1960, I, p. 19)]; 17) „şi bulbul ochiului de fiară” [Când soarele viu… (NS: 2002, 1960, I, p. 19)]; 18) „din ochii noştri se va-ntoarce înmiit!” [Dimineaţă marină (NS: 2002, 1960, I, p. 21)]; 19) „într-un râu fără oglinzi şi orb” [Ultima zi de ocupaţie (NS: 2002, 1960, I, p. 22)]; 20) „Şi privirile, ca două coarne-albastre” [Ultima zi de ocupaţie (NS: 2002, 1960, I, p. 22)]; 21) „în priveliştea cu gratii le înfig” [Ultima zi de ocupaţie (NS: 2002, 1960, I, p. 22)]; 22) „câte le-ncap ochii deschişi spre ea” [Cântec de dragoste la marginea mării (NS: 2002, 1960, I, p. 23)]; 23) „Mă voi preface orb şi am să vin” [Cântec de dragoste la marginea mării (NS: 2002, 1960, I, p. 23)]; 24) „noaptea-i fără lună, să te văd când treci” [Până târziu, aşteptând o fată… (NS: 2002, 1960, I, p. 24)]; 25) „Nimenea-i pe ţărmuri, nici un ochi într-însul” [Până târziu, aşteptând o fată… (NS: 2002, 1960, I, p. 24)]; 26) „şi ochii tăi, ca doi păianjeni verzi?…” [Joc de unu (NS: 2002, 1960, I, p. 25)]; 27) „soarele-ntr-un ochi albastru, peste piatră înclinat” [Marină (NS: 2002, 1960, I, p. 26)]; 28) „ai să vezi în depărtare, după orizontul mut” [Marină (NS: 2002, 1960, I, p. 26)]; 29) „între razele privirii, cu o linişte adâncă” [Marină (NS: 2002, 1960, I, p. 26)]; 30) „cât să mă încapă ochii tuturor” [Avertisment (NS: 2002, 1960, I, p. 27)]; 31) „te privesc şi îţi spun” [Unui fascist (NS: 2002, 1960, I, p. 28)]; 32) „firul liniştit al privirii” [Unui fascist (NS: 2002, 1960, I, p. 28)]; 33) „şi tu priveai, copilărie” [Meditaţie de iarnă (NS: 2002, 1960, I, p. 30)]; 34) „văzul, murdărit cu stafii” [Dans pe tobe (NS: 2002, 1960, I, p. 33)]; 35) „în vârful privirilor” [Coroana (NS: 2002, 1960, I, p. 35)]; 36) „şi aripile mi se văd mai bine, cum le întind” [O viziune a păcii (NS: 2002, 1960, I, p. 37)]; 37) „Eu însumi, cu proprii mei ochi, – vă jur pe soare” [O viziune a păcii (NS: 2002, 1960, I, p. 37)]; 38) „Eu te iubesc, Pace, cu dragostea ochiului” [O viziune a păcii (NS: 2002, 1960, I, p. 38)]; 39) „pentru ochiul lui geamăn” [O viziune a păcii (NS: 2002, 1960, I, p. 38)]; 40) „şi mi le întind fără grabă, ca să se vadă bine” [O viziune a păcii (NS: 2002, 1960, I, p. 38)]; 41) „retina peste-a doua faţă-a lunii” [Cântec (S-a fărâmat tăcerea lunii, apăsătoare, tristă) (NS: 2002, 1960, I, p. 39)]; 42) „şi geana dulce şi ochii ca două peştere” [Oraş în creştere (NS: 2002, 1960, I, p. 40)]; 43) „lovindu-şi privirile de leşuri” [Nu vă jucaţi cu pacea!, I (NS: 2002, 1960, I, p. 41)]; 44) „şi rămân din ele numai privirile străvezii” [Nu vă jucaţi cu pacea!, I (NS: 2002, 1960, I, p. 42)]; 45) „care nu se văd şi nu se pot pipăi” [Nu vă jucaţi cu pacea!, I (NS: 2002, 1960, I, p. 42)]; 46) „moare,-nfigându-mi-se-n privire!” [Nu vă jucaţi cu pacea!, II (NS: 2002, 1960, I, p. 43)]; 47) „care luceşte pe ochii adolescenţilor” [Nu vă jucaţi cu pacea!, III (NS: 2002, 1960, I, p. 44)]; 48) „şi în ochiul stâng şi în ochiul drept” [Nu vă jucaţi cu pacea!, III (NS: 2002, 1960, I, p. 44)]; 49) „şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea” [Lună în câmp (NS: 2002, 1960, I, p. 48)]; 50) „Mi s-ar părea că desluşesc, prin crenge” [Lună în câmp (NS: 2002, 1960, I, p. 48)]; 51) „Eu te privesc în ochi şi-n jur se şterg copacii” [Lună în câmp (NS: 2002, 1960, I, p. 48)]; 52) „În ochii tăi cu luna mă răsfrâng” [Lună în câmp (NS: 2002, 1960, I, p. 48)]; 53) „Oh, de-aceea m-ai zărit în stradă” [Vitraliu (NS: 2002, 1960, I, p. 50)]; 54) „mai arcuită-n ochii tăi căprui” [După o zi de muncă (NS: 2002, 1960, I, p. 51)]; 55) „privind cerul nopţii” [Meditaţie de seară (NS: 2002, 1960, I, p. 52)]; 56) „Îmi plimb numai privirea” [Meditaţie de seară (NS: 2002, 1960, I, p. 52)]; 57) „curios să-ţi zăresc arcul surâsului” [După înălţarea zidurilor (NS: 2002, 1960, I, p. 55)]; 58) „Iar tu, privitorule, nici să nu sufli măcar” [Somnul stadionului (NS: 2002, 1960, I, p. 59)]; 59) „privirile mi le-azvârl, pe-amândouă” [O călărire în zori (NS: 2002, 1960, I, p. 61)]; 60) „ca o privire zvârlită-nainte” [Cântec despre adolescenţa lui Vasile Roaită, I (NS: 2002, 1960, I, p. 64)]; 61) „Ochii ei gravi dănţuie o licărire” [Cântec (Trec, şfichiuind seara înaltă cu tuiul) (NS: 2002, 1960, I, p. 66)]; 62) „– De orizont ne mai desparte-o privire!” [Cântec (Trec, şfichiuind seara înaltă cu tuiul) (NS: 2002, 1960, I, p. 66)]; 63) „cerul rotund, cu sorii ce-mi încăpură ochii” [Credo (NS: 2002, 1960, I, p. 67)].

Toate citatele sunt din: Nichita Stănescu, Opere, Vol. 1. Versuri, Academia Română, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.