Un deficit statistic
Viaţa fiecăruia dintre noi este atât de bogată în evenimente de tot felul, atât de complicată în felul în care evenimentele ce o compun interacţionează unele cu altele, atât de neaşteptată în felul în care această interacţiune evenimenţială are loc tot timpul, încât are şanse uriaşe să devină un roman de succes: un adevărat bestseller.
Totuşi, vieţile celor mai mulţi dintre noi, deşi au, toate, extraordinarele calităţi enumerate deja, rămân anonime şi, din punctul de vedere al instituţiei bestseller-ului, rămân istorii, naraţiuni – romane de succes – complet neconsumate şi în perpetuă consumare potenţială. Rămân, în continuare, nişte simple vieţi anonime, pe care ceva anume le împiedică să-şi manifeste integral potenţialul de bestseller.
Eu am fost întotdeauna uimit de această situaţie şi am încercat tot timpul să îmi explic acest ceva anume cu rol de piedică şi, mai ales, de ce apare atât de frecvent în calea numeroaselor vieţi ce au, cu adevărat, un uriaş potenţial să devină, instantaneu, bestseller-uri.
Deocamdată, pentru mine este o necunoscută, fie şi numai pe jumătate aşa. Explicaţia cea mai simplă, ce se poate da oricând, şi nici nu mă îndoiesc că s-a şi dat până acum de nenumărate ori, e că fie respectivele vieţi sunt trăite de persoane lipsite de talentul – literar, publicitar sau altfel – necesar a le propulsa pe orbita celebrităţii şi a faimei, fie că vieţile în cauză n-au avut şansa să fie cunoscute de cineva cu un asemenea talent, care să le scoată din anonimat şi să le exploreze integral uriaşul lor potenţial de bestseller.
Pentru o vreme, recunosc, am fost tentat să cred că nu mai poate exista şi o altă cauză care să explice acest deficit statistic imens. Ştiind că natura este extrem de eficientă, în genere, totul fiind valorificat la infinit, am fost întotdeauna foarte uimit să observ cât de deficitară este natura umană din acest punct de vedere. Pur şi simplu, asistăm, în fiecare zi, în atât de mulţi dintre semenii noştri, la o risipă, aproape cosmică în dimensiuni, pe care nici lipsa de exploatare literară, publicitară sau altfel a talentului nu mai ajunge să o poată explica deplin. Pierderile de bestseller-uri sunt atât de mari, iar ele sunt risipite de natura umană pe o scară atât de mare, încât, şi dacă nu vrei, eşti forţat să găseşti explicaţia în altă parte. Îţi dai seama că talentul nu e, cel puţin, factorul determinant în toată această tragedie a bestseller-ului.
Unii ar fi tentaţi să creadă că încerc să despic în patru, patru fire separate, ca şi cum ar fi unul. Nu mă îndoiesc că aşa şi par unora. Dar, la fel de tare sper şi că majoritatea va înţelege uimirea şi tristeţea mea să văd atâta risipă de creativitate şi de faimă. Iar cei care vor înţelege neliniştile mele vor pricepe şi de ce nu cred că lipsa talentului e cauza majoră pentru o lipsă atât de adâncă de mai multe vieţi ridicate de instituţia bestseller-urilor pe podiumul celebrităţii. Să explic şi celorlalţi ce mă nelinişteşte atât de mult: talent există pretutindeni şi foarte mulţi dintre posesorii acestor nenumărate vieţi anonime îl au, iar unii chiar în cantităţi deloc neglijabile. Şi, totuşi, niciunul dintre ei nu reuşeşte cu adevărat să-i exploreze imensul potenţial şi să-l materializeze în corpul disciplinat al unui bestseller.
Am văzut nenumărate cazuri de astfel de persoane talentate, care eşuează finalmente să-şi transforme incredibil de bogata viaţă într-un bestseller comparabil. Şi rămân uimit în continuare, pentru că am citit cu proprii mei ochi diferite scrisori, electronice sau pe hârtie, compuse de aceste persoane. Toate sunt, aproape fără excepţie, admirabil scrise şi toate, în acelaşi număr imens, au fluiditatea şi coerenţa epistolelor fictive pe care le putem citi în oricare dintre clasicii literaturii şi dintre clasicii bestseller-urilor personale. Şi, totuşi, repet cu aceeaşi stupefacţie, nu pot creşte în celebritatea naturală a unui bestseller.
De ce? Acum par să nu mai am nicio explicaţie care să fie cât de cât logică. Acum, e clar faptul că nu talentul e cauza principală pentru care aceşti scriitori de scrisori atât de buni nu îşi pot explora imensul potenţial până la capăt. Acum, e limpede că alta e cauza. Am citit-o, printre rânduri, în atâtea scrisori excelente care nu au avut, niciuna, şansa să devină adevărate bestseller-uri.
Acel ceva anume pe care îl caut, acum încep să cred că ştiu şi ce este. Nu e lipsa talentului, pe care epistolele respective l-au arătat în toată vigoarea lui literară publicitară sau altfel, ci cu totul altceva. Acest ceva pe care îl caut eu este nu lipsa talentului literar, publicitar sau altfel de a ridica la rang de bestseller o viaţă anonimă, ci lipsa de vizionară îndărătnicie literară, publicitară sau altfel prin care o viaţă anonimă poate fi ridicată la rang de bestseller.